Atentie

Folosim cookies pentru a-ți oferi o experiență cât mai bună de navigare. Detalii Politica de cookiuri. Apăsarea butonului și continuarea navigării, reprezintă acordul tău. Sunt de acord

Încălțămintea potrivită pentru copii. Interviu prof. dr. Mihai Jianu, chirurg ortoped pediatru

Interviu cu prof. dr. Mihai Jianu, chirurg ortoped pediatru

 

Despre încălţămintea potrivită pentru copii, platfus, picioare în X, paranteza, înfăşatul bebeluşilor sau folosirea mai multor scutece pentru a preveni displazia de şold. Interviul a fost difuzat în emisiunea "Tinerețe fără bătrânețe" de la Digi24, pe 18 iunie 2017.
Reporter: Copilul meu are picioarele în X, copilul meu are piciorul plat , dar dacă are displazie de sold ? Sunt doar câteva dintre întrebările părinților care ajung la medicul ortoped. Le dezbatem pe toate împreună cu un invitat special, astăzi , domnul profesor doctor Jianu Mihai, membru în bordul Societății de Chirurgie Spinală cu sediul la Paris.
 
Bună ziua , domnule profesor, va mulțumim că ați acceptat invitaț ia noastră. Vorbim imediat despre încălțămintea potrivită la copii, avem aici mai multe modele, dar până atunci vreau să va întreb care este aspectul normal al picioarelor copiilor, pentru că sunt mulți părinți așa cum spuneam și mai devreme care se tem că le au în X, că sunt cracanati...
 
Prof. dr. Mihai Jianu: Trebuie încă de la început specificate niște lucruri normale care de multe ori sunt confundate chiar de tagma medicală cu niște anormalități. La naștere copilul are genunchiul în paranteză , deci asta se numește genu varum, până la vârstă de 1 an și jumătate paranteză este normală.
După vârstă de 1 an și jumătate genunchii apar pe urmă treptat treptat în X, deci genu valgum cu valori normale de 170-177 grade, atât la genunchi cât și la cot , la sexul feminim x-ul este mai mare.
 
La adulți sau putem să spunem de la 1 an și jumătate până la sfârșitul vieții câțiva oameni mai au paranteză la genunchi și de multe ori nu este boală ci este contitutional că așa îl au pe tată pe bunic sau pe cine are el.
 
Reporter: Dar apropo de paranteze, există un obicei al părinților sau mai ales al bunicilor de a înfășa strâns copilul.
 
Prof. dr. Mihai Jianu: da , este un obicei care nu este bun, care treptat treptat a dispărut , nu are nici o legătură infasatul , ci dimpotrivă , avem puțin în timp că să explicăm ce rău face acest înfășat , nu are nici un beneficiu această infasare.
 
Acum au început lucrurile să o ia în direcția opusă și anume se pun câte două , trei, patru scutece, ceea ce este iar extrem de dăunător , normal este că picioarele să stea ușor depărtate pentru că , capul femural să stea bine centrat în locul lui din bazin.
 
În momentul în care picioarele sunt apropiate și infasate e tendința de a scoate capul femural din cotila, la copiii normali nu se întâmplă nimic, la copiii care au predispoziție la displazie de sold poate să descentreze și asta este dăunător .
 
De la naștere , toți copiii au glezna foarte moale, așa numitul talus valgus, care este interpretata acum din ce în ce mai mult că ceva patologic, nu este patologic, 98-99% din copii care au această glezna foarte moale și laba piciorului vine mult pe spate  spre gamba este o normalitate, cum le spun eu la părinți , este în fișa postului a copilului mic care încă nu a mers.
 
În momentul în care copilul începe să meargă și mersul normal este între zece-unsprezece luni și un an și trei- patru luni, glenzna începe să se întărească .
 
Din momentul acela trebuie făcută o specificare referitor la debutul mersului, copilul trebuie să meargă pentru prima oară desculț sau descălțat , nu desculț , ciorapi, șosete , ceva de genul acesta , dar descălțat , nu cu încălțăminte.
 
După ce a stat 9 luni în uter, a mai stat un an în medie culcat pe spate, copilul nu are nici o noțiune de mers. Și atunci fiecare învață mersul, fiecare copil din lumea asta, pe cont propriu, pe rodajul lui propriu care se termină către vârstă de 5-6 ani, deci mersul se finalizează la toată lume către 5-6 ani.
Până atunci sunt niște imperfecțiuni de mers, marea majoritate merg cu vârful către interior, mai rar în exterior, cu unul sau cu amandoua pentru o baza largă de susținere sau merg pe vârfuri, nu înseamnă absolut nimic.
 
Reporter: Și asta este o teamă a părinților, când merg copiii pe vârfuri.
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  absolut este vorba despre o imaturitate a aparatului locomotor care care se corectează la toți. Este o afecțiune extrem de rară în care tendonul lui Ahile, este din spatele gambei este scurt, gros și retractat și copilul acela nu poate niciodată să pună toată talpă jos pentru că tendonul este foarte scurt, este o boală foarte rară.
 
Medicul la consult trebuie să vadă cât de flexibil este, laba picirului trebuie să vină flectata la 90 de grade pe gamba și chiar mai mult cu zece douăzeci de grade, dar toți merg pe vârfuri. Învață de la sine să meargă corect, nu trebuie să le spunem cum trebuie să pună toată talpă jos.
 
Ei pot merge pe vârfuri doar pe suprafețe dure, pe parchet, pe linoleum, pe beton și așa mai departe. Pe nisip, pe iarbă nu pot să meargă și dacă vrem să dăm calendarul puțin înainte și să nu așteptăm până la trei, patru, cinci ani putem să punem copilul mai mult pe nisip, acasă, în parc, la mare o săptămâna două și atunci este obligat să pună talpă jos că nu poate stă mai mult de o secundă două și atunci se șterge informația de pe creier care îl pune să stea pe vârf.
 
Kineto-terapia nu are nici un efect pentru că nu mușchiul este de vină și automatismul care îl pune pe el să stea.  
 
Reporter:  Să vorbim puțin despre încălțăminte pentru că și aici sunt multe dileme ale partintilor. Cum trebuie să arate încălțămintea bună pentru copii?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Să vorbim întâi despre rolul încălțămintei. Prima dată când s-a descoperit arheologic această încălțăminte a fost acum 6000-6500 de ani, înainte de asta oamenii umblau desculți, până atunci nu există platfus.
 
După apariția încălțămintei a apărut și piciorul plat. Încălțămintea nu a apărut, acum 6000-6500 de ani, că o necesitate de a îmbunătăți mersul, pentru că oamenii aceia mergeau de mii de ani, poate de zeci de mii de ani, dar acum 6000-6500 de ani probabil că s-au mai deșteptat puțin și au văzut că dacă pe talpă pun piele sau o scoarță de copac cu două liane sau legată nu mai stă cu piciorul în zăpadă, în nisip fierbinte din  Africa, în scoici, în pietre ascuțite, în mărăcini.
 
Rolul încălțămintei acum șase șapte mii de ani, că și acuma, era doar de protecție față de mediu. Orice încălțăminte face rău, în toate cărțile din lume, în toate experiențele mari, se spune lucrul asta.
Orice încălțăminte face rău, dar noi nu mai putem umblă desculți și atunci încălțămintea trebuie să mimeze mersul desculț, cu două caracteristici: să fie ușoare și cu talpă flexibilă.
 
Din păcate suntem poate printre puținele țări din lume, eu am fost mai peste tot și pe alte continente și în Japonia și în Statele Unite și în Franța am fost de zeci de ori poate, de 50-60 de ori cu ședințele astea de bord și am văzut care este problema, încălțămintea este ușoară și cu talpă flexibilă.
 
La noi este înrădăcinat obiceiul acesta care nu o să dispară curând, să țină glezna, cine a scos noțiunea asta, eu știu cine a scos-o dar e greu să spun pentru că este cu un interes pur și simplu pecuniar și așa mai departe.
 
Dacă ține glezna, glezna aceea nu se mai întărește niciodată, copilul a venit din uter după 9 luni de stat acolo și după un an de stat pe spate, când îi intră și lui puțină energie în mușchi și începe să meargă noi punem în picioare clăpari, va dați seama?
 
Una este că e greu să îi care, în al 2 lea rând nu poate să ruleze talpă cum o rulezi desculț. Și atunci că să ajungi pe vârf pentru pasul următor nu mai poți prin rulare  ci trebuie să împingi să vii direct pe vârf.   Îngreunează mersul și favorizează apariția de platfus.   
 
Reporter:  Deci încălțămintea care este prea strânsă pe glezna și care are talpă rigidă?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Peste tot scrie "Le port de chaussures favorisent la formation de pied plats", deci purtarea de încălțăminte favorizează platfusul.
 
În India nu există platfus la zeci de milioane de copii de la țară care umblă desculți și în general, țăranii de la noi față de orășeni nu prea au platfus pentru că secole au umblat cu opincă, cu ce e mai bun.
 
Reporter:  Și și acum umblă mai mult desculți față de cei de la oraș.
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Sigur, dacă vreți să va distrați puneți un orășean să meargă desculț pe miriște și puneți pe urmă și un țăran, deci cu cât încălțămintea este mai moale, cu cât talpa este mai flexibilă, cu atât piciorul este mai tare.
 
Luați exemplu de la balerinele care stau minute sau ore în două degete cu greutatea corpului deasupra, cât are? 50 de kg și de ce are glezna puternică? Pentru că umblă desculță.
 
Tot timpul, dumneavoastră, eu, toată lumea când ajungem acasă ne descălțăm la ușa de bocanci, ne descălțăm de cizme iarna, că să ne simțim bine, dar la copil îi dăm clăpari că să îi țină glezna, să îl facem RoboCop.
 
Deci e o chestie care din zece cabinete dacă intrați în nouă o să va dea așa ceva, fără să va explice despre ce este vorba. 
 
Reporter:  Domnul profesor observ aici o pereche de sandăluțe cu o talpă așa zis ortopedică, așa se vinde, ia uitați ce tare este, aveți și dumneavoastră acolo una. 
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Dumneavoastră va simțiți mai bine desculță pe plajă sau cu încălțăminte?
 
Reporter:  Sigur că desculță, pe iarbă, pe plajă...
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  La noi nu se cunoaște noțiunea de talonetă, doamna, taloneta înseamnă cu totul altceva, uitați-va în orice DEX, în orice dicționar explicativ, uitați-va peste tot ce scrie la talonetă.
Piesă de piele sau cauciuc care se pune sub călcai. Talon e călcai în franceză, de aia se numește talonetă și rolul talonetei adevărate este atunci când ai un picior mai scurt cu unul până la 3 cm. Iți ridică piciorul mai scurt și atunci egalează membrele inferioare că să nu se strâmbe coloana și bazinul.
 
Noi, zicem talonetă la cea pe care o băgăm în scobitura piciorului care face numai rău că nu te lasă să rulezi și aceea induce la lipsa de formare a bolții spre platfus, noi o recomandăm când ai platfus că să îi faci și mai rău.
 
Reporter:  Deci cum ar trebui să arate încălțămintea că să știe părinții cum să aleagă?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Încălțămintea trebuie să fie ușoară, flexibilă, nu. Asta de exemplu nu este bună, este talpa rigidă, copilul nu poate să calce așa, cum calci desculț când ești pe plajă și atunci ai consum de energie.  Asta, ține glezna, de ce? Nu știu, deci nu e bună.
 
Reporter:  da...și e și rigid.
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Încălțămintea această este mai bună. 
 
Reporter:  Cu cât mai flexibilă cu atât mai bună.
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  de fapt cea mai bună încălțăminte este cea ieftină, cu cât este mai scumpă cu atât este mai nefiziologică.
 
Reporter:  există și încălțăminte ieftină care este rigidă?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  nu știu, eu am văzut până acum vreo 250.000 de copii, în 40 de ani și pot să fac deosebirea că văd și copii străini care vin. De ce este la noi treaba asta, nu știu. Pentru că în altă parte încălțămintea este ușoară.
 
Reporter:  Și ca înălțime, de exemplu iarnă această este bună?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Ca înălțime poate să fie cât de înalt, în special în sezoanele de iarnă, că să nu între zăpadă, să nu între noroiul dar să nu-ți țină glezna.
 
Ați văzut cum este cizma de damă, moale că mănușa.
 
Reporter:  Cizmele de cauciuc?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Sunt foarte bune pentru că au talpa flexibilă și iarna, pentru că mulți părinți mă întreabă, iarna cu ce talpa flexibilă?Cauciucul e flexibil. 
 
Reporter:  Și sunt și mai largi....
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Deci încălțămintea trebuie să fie ușoară, încălțămintea ne încurcă întotdeauna, dar noi nu mai putem umblă cu cravată, în taior doamnele și desculți, și atunci trebuie să mimeze mersul desculț, ușoară și cu talpa flexibilă.
 
Nicăieri, dacă întrebi alți colegi, medici, unde ai văzut tu? ce studii ai văzut să țină glezna? Nimeni nu spune nimic, toată lumea vine cu aceeași frază, zice: toată lumea zice așa.
 
Păi asta e folclor. Și le reamintesc, în fine, am eu o vorba: câți au ars pe rug că au spus că Pământul este rotund când toată lumea știa că e plat și academicienii vremii ziceau cum să fie rotund că s-ar varsă marile, alte prostii care sunt și acum, aia de pe partea cealaltă ar stă cu capul în jos...deci că să găsești o scuză la o prostie poți să găsești foarte multe. 
 
Reporter:  Domnule profesor, piciorul plat este o afecțiune?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Nu, piciorul plat nu este o afecțiune, piciorul plat este o psihoza românească.
Colegii mei din Franța sunt surprinși și chiar rad când le spun că noi nu făceam armata când aveai piciorul plat, nu mai spun că și diagnosticul este greșit la noi.
 
Reporter:  asta nu știam, deci cine avea diagnosticul asta nu făcea armata?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Da, da eu am răspuns la nivelul Ministerului Sănătății de toată ortopedia pediatrică timp de o legislatura întreagă și printre altele când se făcea încă armata mi s-a dat să reanalizez toate cauzele ortopedice pentru care armata este contraindicată.
 
Pe primul plan era platfusul, când sunt campioni mondial de atletism care au platfus. Ce e drept vorbim de platfusul la copil și platfusul la adult. La copil este absolut o normalitate piciorul acesta dinamic care se normalizează 99%  din cazuri până la vârstă de 4 ani.
 
Până la vârstă de 4 ani nu se pune diagnosticul de platfus, pentru că există acolo grăsime în talpa, cum este la nivelul obrazului și se retracta, către 4 ani apare scobitura.
 
Greșeală care o fac toți, marea majoritate și a medicilor este că te examinează în picioare, deci cu piciorul care suportă greutatea corpului. Toți 7 miliarde de oameni câți suntem acum avem platfus dacă îl examinezi în picioare, cu cât ești mai greu, cu atât ai mai mult platfus?
 
Nu. Platfusul nu se rezumă la o simplă amprenta, se face cu piciorul în descărcare și atunci vezi dacă este boltă sau nu. Va spuneam că platfusul a apărut după apariția încălțămintei, înainte de șase șapte mii de ani nu există,  deci este o consecință a încălțămintei.
 
La copii nu se tratează. Există două procente din o sută în care piciorul plat este dureros, piciorul plat este neurologic, picior plat malformativ, dar în imensa majoritate a cazurilor nu pune nici un fel de probleme. Aproape principala cauza pentru care vin părinții la medic este să nu aibă platfus, deci asta arată și un anumit grad de înțelegere a situației de către români.
 
Platfusul nu are absolut nimic. 
 
Reporter:  Care ar fi totuși acele situații în care părintele ar trebui să se îngrijoreze și să vină totuși la un consult la medicul ortoped?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Păi până la patru ani nu are de ce să vină, pentru că până la patru ani toți au grăsime în talpă și talpa este dreaptă și foarte mulți părinți vin acum și zic:  l-am adus, deși are un an, să nu aibă platfus că mine.
 
Păi dumneavoastră aveți platfus? Da, pentru că am purtat talonete. Dar talonetă face platfus, dar el a purtat pentru că așa...e o prostie, și acum se recomandă, deci piciorul e plat, nu are scobitura și noi îi băgăm ceea ce numim noi talonet tot în același plan și împiedici orice posibilitate de a rula piciorul, de a formă scobitura.
 
Platfusul este mai mult un mit, sunt alergători de maraton cu platfus, campioni.
 
Reporter:  Dar în afară de platfus, mă refer și la alte probleme care pot apărea la copii. În ce cazuri ar trebui să vină părinții la medic?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Pot să va spun și treaba asta, dar din o sută de prezentări la mine nu găsesc doi copii bolnavi. 
 
Reporter:  Așa de mare este procentul de părinți care cred că...?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  ....care sunt îngrijorați, eu le spun de multe ori, s-a schimbat și generația de părinți, acum patruzeci de ani când am început eu, nu veneau mamele pentru o mie de lucruri pentru care vin acum, aveau flerul că nu are nimic.
 
Acum toată lumea citește, toată lumea se informează de unde n-ar trebui să se informeze, toată lumea da sfaturi și atunci părintele începe să devină din ce în ce mai "responsabil".
 
Reporter:  Sau mai fricos?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Frică este indusă de cineva, că înainte aveau 3-4 copii, acum are un singur copil și se uită cu lupa la el și toată lumea îl sperie. 
 
Reporter:  De regulă când vine al doilea copil mai vin atât de des la medic?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  ...mai rar, dar imensă majoritate care vin la mine vin cu treaba această :
-mi-a spus toată lumea în parc că nu merge bine....
-păi de ce să va spună doamna în parc? cine va spus?
-nu știu, o doamna ....
și atunci eu îi spun că nu are nimic și atunci face un echilibru între ce a zis doamna din parc și ce a zis doctorul la consultație, ceea ce este cu totul și cu totul nelalocul lui.
 
Mai este o treaba acum, sunt mămici care au un copil și se simt datoare pe facebook, pe internet să dea sfaturi la toate mamele din țară, faceți așa, faceți așa, fără o experiență, fără nimic, numai pe ceea ce crede și din cauza această apar lucrurile astea că să fie să îi țină glezna....
 
Reporter: Acum se răspândește informația destul de repede și informația poate să fie de multe ori incorectă.
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  de acord, dar sunt foarte mulți părinți de la țară care nu au acces la treburile astea și nu îmi vin cu copiii sănătoși, deci copiii sănătoși sunt 98 din 100, dar vin cu părinții foarte foarte speriați.
 
Plus că au ieșit niște lucruri care mă îngrijoarează acum, vine cu copil de doi ani căruia îi zic:
-puneți-l să meargă
-nu, că mi-a zis X să nu meargă
-păi de ce să nu meargă? dar copilul a mers?
-a mers, a mers la un an 
păi mi-a zis să nu mai meargă că el nu a mers de-a bușilea și a trecut peste o etapă și până nu merge de-a bușilea să nu îi dați voie să meargă

....e noaptea mințîi sau cum se mai spune pe la televizor.
 
Reporter:  fiecare copil are propriul ritm.
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  mersul de-a bușilea nu este o etapă obligatorie, în plus de asta, mai este o treaba care trebuie spusă, nu trebuie ascunsă, după părerea mea care am văzut peste două sute de mii de pacienți este nevoie de kinetoterapie la un copil din câteva sute, o mie, două mii, care într-adevăr are absolut nevoie, numai că acum fac absolut toți.
[
Îi trimit pentru lucruri care sunt oarecum normale și oricum copilul rezolvarea o are spontană, dar toată lumea merge cu ideea "vezi dacă i-am făcut aia, i-a apărut scobitura", scobitura nu apare dacă ai platfus, dar dacă i-ai pus la un an și jumătate diagnosticul de platfus și la patru ani nu mai are. Asta este rezolvarea spontană, naturală, nu că i-ai făcut, că dacă nu îi făceai tot așa.
 
Că la cămine, la orfelinate nu le face nimeni, în Africa nu le face nimeni. Observați toate recordurile mondiale de atletism  sunt în Kenya din Jamaica din Etopia, deci oameni care nu au încălțăminte.
 
Cu cât porți mai mult încălțăminte cu atât piciorul tău este mai.... platfusul este o boală de civilizație foarte des întâlnită în Europa de vest, în Statele Unite, unde stau încălțați de dimineață până seară, față de cei care nu au încălțăminte, iar ceea ce a apărut acum este malpraxis curat este că medicii recomandă încălțăminte și acasă.
 
Deci o iei pe aia de afară care îi ține piciorul blocat și îi pui încălțăminte și în casă, deci să nu stea cu piciorul gol, va dați seama inepția?
 
Tot timpul piciorul să fie imobilizat e cum i-ai pune ghips sau ciment sau beton non stop la picior. Un copil nou născut dacă îl pui în ghips un an de zile, ăla nu mai merge niciodată și atunci nescriind nicăieri treaba asta, dar vedeți, vin în întâmpinarea celor care vând încălțăminte, care au indus în mental ideea asta.
Încălțămintea este câteva zeci de lei, moale, cealaltă este trei patru milioane. Dumneavoastră știți că încălțămintea mamelor este mult mai ieftină ca a copilului?
 
La mama, fabricantul, nu își mai pune nici o nădejde pentru că rămâne cu numărul ăla toată viață 36,37,38 cât are mama, dar copilul schimbă numărul de patru ori pe an și în fiecare an și va dați seama ce sursă de profit că cel care își face o făbricuță  nu face din astea de zece lei face să coste trei, patru, cinci milioane și atunci cum poate să coste mult? Făcând o serie întreagă de lucruri care nu se fac: să-i bagi întăritura, să-i bagi în scobitura ceva și să îi zici talonetă că să nu aibă posibilitatea de rulare și câte și mai câte, deci sunt foarte multe lucruri care sunt în mentalul colectiv și nu or să dipară.
 
Vorbeam înainte de emisiune, sunt de sute de ani aceleași mituri care nu dispar, ați văzut toată lumea când ne curge sânge din nas stăm pe spate cu mâna stânga sus pur și simplu gratuit, nu scrie nicăieri, dar toată lumea stă așa, nu te învață nimeni, este prin folclor.
 
Reporter:  Și că să răspundem, înainte să încheiem, neapărat și la întrebarea pe care le-a spusesem telespectatorilor există niște situațîi în care ar fi bine că părintele să vină cu cel mic la medic?
 
Prof. dr. Mihai Jianu:  Acum depinde, sunt și anumite lucruri patologice, adică laba piciorului care este strâmbă, dar este rigidă și nu poate să se corecteze, în mod normal copilul stă în primele luni sau un an-doi cu picioarele, deși sunt normale, stau în interior pentru rememorează cum a stat în uter nouă luni și astea sunt atitudini posturale.
 
Îmi vin frecvent copii cu părinți care le spun să stea drept că să nu se strâmbe coloana. Coloana nu se strâmbă niciodată că stai strâmb, poți să stai zece ani, douăzeci de ani strâmb, dar la noi față de alte țări civilizate le repetă "stai drept", le pun coadă de matură în spate și așa mai departe.
 
Coloana se strâmbă doar la cei care au dispoziție genetică și hormonal, deci colană se strâmbă cam la opt din zece copii sunt fete și când apare, apare o dată cu apariția pubertății, nu că stai strâmb în banca, pentru că fetele sunt mai cuminți în banca și băieții se strâmbă.
 
Două miliarde de oameni stau la calculator și nu o să vedeți pe nici unul că stă drept, deci nu faci cocoașa că stai strâmb. Sunt milioane de copii, zeci de milioane care dorm în hamac, cel mai prost mod de a dormi și dorm zece ore pe noapte timp de zece, douăzeci de ani și nu se citează că țările alea ar avea mai mult deformări de coloana.
 
Zeci de mii sau sute de mii de soldați tineri au dormit în tranșee , în războaie, deci un mod anormal de a dormi, nu se strâmbă coloana de la așa ceva.
 
Reporter: Domnule profesor, multumes tare mult, din pacate nu mai timp dar cu siguranta o sa vobim și despre problemele coloanei.
 
 

Blog Search

Subscribe

Last articles

Micuțul tău face în sfârșit primii pași! Deși vei exploda de mândrie, este important să nu te grăbești să cumpărați prima lui pereche de pantofi. Bebelușii nu trebuie să poarte pantofi până când nu pleacă afară. Până atunci, a învăța să mearga în picioarele goale este cea mai bună opțiune.
Toți bebelușii trec prin aceleași etape de mobilitate - începând de la cap, gât și până la picioare - dar cât de repede progresează de la o etapă la alta poate varia considerabil de la copil la copil. 
Despre încălţămintea potrivită pentru copii, platfus, picioare în X, paranteza, înfăşatul bebeluşilor sau folosirea mai multor scutece pentru a preveni displazia de şold. Interviul a fost difuzat în emisiunea "Tinerețe fără bătrânețe" de la Digi24, pe 18 iunie 2017.  
Copiii nu au o singură dimensiune a piciorului și cresc și se dezvoltă foarte diferit. Cea mai bună modalitate de a vă asigura ca alegeți marimea...